Iată încă un nume din marea listă a noilor exploatatori de sunete electro. Dacă vechiul val electro, cel de la sfârșitul anilor ‘90, avea clar cap compas pe electronică (cu puține derivate), cel nou folosește electronica ca pe o scuză. Bogăția de elemente și stiluri este infinit mai mare ca cea de acum 20 de ani.
Jean Tonique își are resursele în funk-ul anilor ’70, dar se vede clar cum încearcă să se distanțeze de toate stiluri bine definite și să se apropie de un univers pe care și-l dorește organic și mai ales maleabil.
Plage Dor conține funk din belșug și ceva urme de house și pop, melanjul fiind fluid, bine proporționat și dinamic.
Foto: https://upallnight.us
